Vremuri.....noi...

Traim intr-o lume in plina schimbare, nimic nu mai e ce a fost. Chiar si prietenii au inceput sa se schimbe brusc ....... peste noapte. Nu ma pot acomoda cu schimbarile astea, singurii care au ramas alaturi de mine si incearca sa ma incurajeze sa imi faca viata mai usoara, sunt prietenii dar nu ori care, si cei care merita aceasta insusire, dar si eu ii vad pe ei cum se chinuie cu problemele lor, din viata asta plina de urcusiuri si coborasuri, iar noi acuma ne aflam pe graficul de la bursa si suntem linia aia rosie care tot coboara din cauza carizei economice. Toti au devenit dependenti de ajutor de starea materiala pe care o poseda cel cu care sa zicem ca vor sa devina " prieten" si asta cel mai dureros dintre toate. Nu se mai fac prieteni ca pe vremuri .....
Tot cu vremurile astea noi apare si monotonia, aceea monotonie de a ma trezi dimineata la 5, de aface dusul pentru a ma putea pune pe picioare, cafeaua nu mai are nici un efect asupra-mi, de a pleca la scoala, de a asculta aceasi muzica care sa zicem ca ma trezeste la realitate, de a vedea fete cunoscute, fete care trezesc in mine sentimente pozitive sau negative, de a asculta de profesori si de glume aruncate in vant de colegii, de dorinte spulberate, iar apoi intoarcera acasa unde imi vad parinti cum se chinuie cu viata asta, de a-mi da un trai decent, dar ii vad cum azi isi iau salariile iar maine bani nu mai sunt, am ajuns stat membru UE pentru ce, ca sa fie preturile in euro dar salariile sa fie date tot in lei, cu toti cred ca ati patit asta, acuma sa ai banii, iar peste 5 minute sa nu mai ai nimica, sa pierzi tot, dar nu fiind ca ai jucat la ruleta sau jocuri de noroc ci pentru ca statul sa iti ia bani, pe care tu te-ai straduit sa ii castigi prin munca grea.
Iar seara cand pun capul pe perna, extenuat, ca fiecare profesor are mofturile lui de a-ti da teme la toate materiile cu toate ca esti clasa a 12, pun capul pe perna si ma gandesc ca maine o sa fie la fel ... m-am saturat de monotonia asta mizera ... unde sunt lucrurile citit in cartile SF unde lumea nu mai e dependenta de bani toti muncim pentru un scop anume ....
Dar asta este, asa este romanul e facut sa indure ... trebuie sa ne ridicam de jos, de unde suntem si sa continuam pana la ultima suflare, dar pentru ce ....... pentru a ajunge cineva, undeva, candva ...... de aface ce au facut parinti nostri pentru noi, de aface si noi la fel pentru alti, intr-o lume in continua schimbare ....... singura seansa pe care o avem de atrece peste asta, este sa ne adaptam la vremurile noi.....
Dar pe langa adaptare mai avem o seansa, mica, dare e o seansa, ne echipam cu curaj, suport moral din partea familiel, prietenilor si facem noi schimbarea, prin incercari. Cu toate ca rezultatele nu se vor vedea la inceput, cu timpul poate reusim sa culegem rodul muncii noastre, sa starpim monotonia asta, sa iesim din impas si poate intr-o zi sa ne vedem visele, dorintele indeplinite ..... totul ca incepe de la noi, daca noi nu facem nimica, lucrurile nu o sa se rezolve de la sine ....... nu vreau sa fiu omu invizibil in lumea asta ....... Articol scris de Mihalcea Catalin